Odaia din vis.

Singur intr-o odaie

Ma-ntreb, unde ma aflu

Cu un creion in mana

Si-n cealalta o foaie.

Imi amintesc cuvinte

Incet depind de ele

Ma macina si-ncerc

Sa mi le scot din minte.

Inconjurat de ura

Tinut sub presiune,

Astept de undeva

S-apara o minune.

Ma simt ascuns in vise

Si-n ganduri prafuite,

Incerc sa nu disper

Dar imi aduc aminte.

 

Ar fi tot o greseala

Oriunde-un pas as face,

Si-astept nepasator

Sa fiu lasat in pace.

M-am saturat sa fiu,

Ma simt fara speranta,

Pierdut la suprafata

Si-n interior, pustiu.

O clipa am vazut`o

Si-acum orice as face

Nu pot sa trec de gandul

Ca soarta nu`mi da pace.

Dar oare , rost mai are?

Nimeni nu ma aude

De tin totul in mine

Sau tip in gura mare.

 

Sunt tot mai obosit,

Ma sting ca o vapaie,

Se termina,oare, totul …

Aici, intr-o odaie?

Sau este doar un vis,

Imi e viata odaie…

…In care m-am inchis

Cu un creion si-o foaie?

Un răspuns

Lasă un Răspuns